După emiterea codurilor roșii și portocalii de ploi torențiale, valul de panică a fost amplificat de rețele sociale, televiziuni și alerte RO-ALERT. Specialiștii de la Climatologie și Prognoze Globale transmit însă un mesaj calm: nu urmează un potop, ci un episod de ploi puternice, normal pentru această perioadă, care trebuie tratat cu responsabilitate, nu cu teamă.
Modelele meteo au revizuit cantitățile de precipitații
Potrivit ultimei actualizări publicate de echipa de climatologi, modelele de prognoză au mai scăzut ușor estimările pentru următoarele ore.
Cele două principale simulări, europeană și globală, oferă scenarii remarcabil de similare, cu valori mai mari în Dobrogea și în sudul țării, aproape de Dunăre.
Totuși, specialiștii subliniază că nu este vorba despre un fenomen catastrofal:
„Valorile rămân ridicate local, dar nu vorbim despre un potop. Situația necesită atenție, nu panică”, au explicat cei de la Climatologie și Prognoze Globale.
Dobrogea și sudul țării, sub atenție dar fără motive de alarmă
În zonele din Dobrogea și sudul Moldovei, cantitățile de precipitații pot ajunge la valori considerabile, însă fără depășirea pragurilor periculoase.
Meteorologii independenți reamintesc că astfel de episoade au mai avut loc în mai 2024 și în decembrie anul trecut, fără urmări majore.
„Nu vine Potopul lui Noe și nici sfârșitul lumii”
Într-o postare separată, climatologii ironizează ușor tonul alarmist din mass-media:
„NU VINE Potopul lui Noe și nici Sfârșitul Lumii. Codul roșu a dus la un spectacol grotesc: televiziunile au intrat în alertă, iar autorități despre care nu am mai auzit brusc au devenit foarte active.”
Aceștia atrag atenția că emiterea unui nou RO-ALERT a fost inutilă, întrucât contextul nu reprezintă o urgență de tip furtună violentă, ci o informare care putea fi transmisă prin canalele media obișnuite.
Cantități peste medie, dar fără risc sever pentru populație
Luna octombrie are, în mod normal, o medie de aproximativ 41 litri/mp de precipitații.
Acum, valorile prognozate ajung local la 140–160 litri/mp, adică de aproape patru ori peste media lunară.
Cu toate acestea, specialiștii subliniază că solul este extrem de uscat după o vară secetoasă, ceea ce reduce riscul de inundații majore.
„Regiunea București a luat 60 de litri la episodul trecut și se așteaptă la încă 80. E mult, dar nu periculos. Mai degrabă vorbim despre neplăceri, nu despre pericole reale.”
Zonele vulnerabile: localitățile cu infrastructură precară
Riscul major rămâne în zonele deja predispuse la inundații, acolo unde rigolele, canalele sau cursurile de apă se revarsă la orice ploaie consistentă.
De asemenea, litoralul românesc ar putea primi cantități ridicate, dar fără a se repeta scenariul din Bulgaria, unde au fost înregistrate 220 litri/mp într-un singur episod, de patru ori mai mult decât la Constanța.
Problemele reale: infrastructura și haosul comunicării
În loc să se concentreze pe pregătirea sistemelor de drenaj și pe gestionarea urbană a ploilor, autoritățile par să reacționeze exagerat prin alerte inutile.
„Calea Văcărești a devenit piscină după 60 de litri de ploaie. Problema nu e vremea, ci felul în care orașul e construit”, spun specialiștii, într-o notă amară.
Calm, nu panică
Concluzia specialiștilor este limpede: vor fi ploi consistente, dar firești pentru un climat tot mai capricios.
Nu se impune panică, ci doar atenție sporită și responsabilitate din partea autorităților și a cetățenilor.
„Am publicat acest articol deoarece s-a ajuns la panică, în loc să se explice fenomenele care urmează. Situația e sub control. Avem nevoie de informare, nu de spectacol.” mentioneaza specialiștii de la Climatologie și Prognoze Globale.
