De Ziua Internațională a Profesorului (5 octombrie 2025), într-un context marcat de tensiuni fiscale și de criza educației din România, Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a transmis un mesaj ferm, avertizând că anul 2025 este probabil cel mai periculos an pentru țară de după 1989. Acesta a subliniat că sistemul se află la o răscruce majoră și a propus un PACT pentru Deceniul Educației și Cercetării (2026-2036), un angajament politic esențial pentru salvarea viitorului național.
Ministrul a justificat măsurile fiscal-bugetare nepopulare, adoptate recent prin Legea 141/2025, și a reiterat planul de a asigura salarii decente pentru profesori pe termen mediu.
Daniel David: 2025, cel mai periculos an pentru țară după Revoluția din 1989
Mesajul Ministrului David vine pe fondul unei crize complexe, caracterizată de presiune bugetară, proteste sindicale și necesitatea de a menține ratingul de țară.
„În România trăim acum un an dificil pentru educație și pentru societatea românească în ansamblu, anul 2025 fiind probabil cel mai periculos an pentru țară după Revoluția din 1989. Au mai fost ani dificili pentru țară – atât economic, cât și politic -, dar în 2025, crizele interne politice și economice sunt puternic combinate, pe fondul unui război la graniță, al unor atacuri hibride asupra țării și al unor crize internaționale legate de reașezarea arhitecturii ordinii mondiale.“ – a transmis ministrul Educației.
Măsurile drastice, necesare, nu dorite”
Daniel David a explicat că a acceptat implementarea măsurilor de austeritate, criticate de sindicate și de profesori, care au protestat inclusiv împotriva creșterii normei didactice, doar în limitele principiilor raționalității și decenței.
Așa cum am spus în Raportul după X luni de mandat ca ministru al educației și cercetării, am acceptat implementarea măsurilor fiscal-bugetare în educație-cercetare, nedorite, dar necesare pentru a ne salva salariile și bursele, doar în limitele (1) principiului raționalității (să se înscrie în bune practici europene iar, pentru fiecare decizie, pot indica practici europene similare și/sau suport științific) și (2) ale principiului decenței (cât își permite țara acum să susțină financiar sistemul).
Toate acestea cu angajamentul că: (1) pe termen scurt, nu avem de redus salarii/de concediat oameni, (2) pe termen mediu, vom gândi un salariu decent în domeniu, pornind de la salariul mediu brut pe economie în cazul profesorului debutant/asistentului universitar și (3) într-o nouă structură cu mecanisme sănătoase (prin Raportul QX), aducem resurse în sistem, astfel încât până în 2030 să atingem 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare. Așadar, întregul demers de până acum a dus la o eficientizare financiară, dar și la provocarea vechilor paradigme, generându-se astfel o platformă pentru viitoare reforme raționale (unele deja în curs de implementare) prin care putem adopta cele mai bune practici UE/OECD (pornind de la Raportul QX).“ – a specificat Ministrul Educației în comunicat.
Analfabetismul funcțional, umbra cea mai întunecată
Dincolo de problemele de finanțare, Ministrul a subliniat că principala amenințare la adresa României o reprezintă rezultatele slabe ale sistemului, în special rata mare a analfabetismului funcțional (aproape 50%), fenomen pe care îl cataloghează drept un „risc de securitate națională.” Soluția, a insistat el, este o schimbare paradigmatică fundamentală: „Este FUNDAMENTAL să NU revenim la vechile paradigme!”
Propunerea ministrului Educației: un pact politic pentru Educație (2026-2036)
Daniel David vine cu o propunere-promisiune, un act de patritotism modern, așa cum îl numește el, cu care speră că va reuși să rezolve principalele probleme din Educație. Ministrul Educației propune un PACT pentru Deceniul Educației și Cercetării (2026 – 2036). Acesta cuprinde trei puncte simple și fundamentale care ar trebui asumate de toate forțele politice:
- În fiecare an, începând cu 2026, bugetul destinat educației și cercetării va fi mai mare decât cel din anul precedent (în termeni nominali și prin raportare la PIB).
- Cele două domenii dedicate cunoașterii – educația și cercetarea (știința) – rămân în aceeași autoritate națională, pentru a contribui coordonat la dezvoltarea țării ca o societate bazată pe cunoaștere.
- Măsurile majore în aceste domenii trebuie să corespundă unor practici UE/OECD, țintind mereu spre cele mai bune practici UE/OECD. Devierile de la aceste practici vor fi prezentate și argumentate public.
Mesajul Ministrului de Ziua Profesorului depășește simpla celebrare, devenind o promisiune de a transforma o criză fiscal-bugetară într-o platformă de reformă radicală menită să combată analfabetismul funcțional și să asigure viitorul României.
