Guvernul a făcut public marți proiectul de lege privind reforma de pensii speciale ale magistraților, după ce premierul Ilie Bolojan a prezentat în cursul zilei principalele măsuri ale viitorului act normativ.
Pensii speciale magistrați: Guvernul a publicat proiectul de lege DOCUMENT
Guvernul a făcut public marți proiectul de lege care vizează reforma pensiilor speciale ale magistraților, după ce premierul Ilie Bolojan a prezentat în cursul aceleiași zile principalele măsuri ce vor fi cuprinse în acest act normativ. Documentul aduce schimbări semnificative menite să reglementeze sistemul de pensionare al magistraților, incluzând creșterea vârstei de pensionare, majorarea perioadei minime de vechime necesare pentru obținerea pensiei și introducerea unui plafon care limitează cuantumul pensiilor speciale.
Premierul a subliniat necesitatea urgentă a reformei, avertizând că menținerea situației actuale poate pune în pericol accesarea fondurilor europene importante pentru România.
Astfel, proiectul de lege reprezintă un pas important în procesul de modernizare a legislației privind pensiile speciale și va fi inclus în al treilea pachet fiscal, care va fi supus dezbaterii publice și aprobării parlamentare în perioada următoare.
PROIECTUL DE LEGE în format integral POATE FI CONSULTAT aici.
Noi condiții de pensionare pentru magistrați și personalul juridic cu vechime extinsă
Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte și Curtea Constituțională, precum și personalul juridic cu cel puțin 35 de ani vechime (din care 25 în aceste funcții) se pot pensiona la 65 de ani, primind o pensie de serviciu de 55% din media indemnizațiilor brute și sporurilor din ultimele 60 de luni. Pensiile nete nu pot depăși 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, conform propunerii de modificare a legii 303/2022.
De asemenea, magistrații cu minimum 25 de ani vechime se pensionează la 60 de ani, primind o pensie de serviciu de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurilor din ultimele 48 de luni, iar pensia netă nu poate depăși venitul net din ultima lună de activitate.
„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor permanente avute în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se specifică în deschiderea propunerii de modificare a legii 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Noua formulă de calcul a pensiilor magistraților explicată
Modul de calcul al pensiilor pentru judecători, procurori, judecători de la Curtea Constituțională și magistrații-asistenți de la ÎCCJ și CCR va fi de 55% din media indemnizațiilor brute lunare de încadrare și a sporurilor permanente din ultimele 60 de luni înainte de pensionare. Totodată, pensia nu va putea depăși 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate.
„În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent” sau pentru care nu au fost reținute contribuții de asigurare socială, se specifică în documentul oficial.
În prezent, pensia este calculată ca 80% din media veniturilor brute din ultimii doi ani, iar plafonul maxim al pensiei este egal cu 100% din venitul net al ultimei luni de activitate, conform Legii nr. 282/2023, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024.
În cazul în care un magistrat optează pentru pensionarea după doar 20 de ani de activitate, reducerea aplicată bazei de calcul va fi de 2% pentru fiecare an lipsă până la 25 de ani, dublu față de procentul anterior de 1%. Cu toate acestea, magistrații vor trebui să aibă o vechime totală în muncă de minimum 35 de ani.
De asemenea, vârsta minimă pentru ca soțul supraviețuitor al unui magistrat să poată beneficia de pensia de urmaș va crește la 65 de ani, față de 60 de ani în prezent.
„Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 65 de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz”, se specifică în documentul citat.
Pentru cei care urmează să se pensioneze conform legii în vigoare înainte de 1 ianuarie 2024 — care permitea pensionarea chiar și la 47 de ani — va fi eliminată complet posibilitatea ca pensia să depășească ultimul salariu avut.
Magistrații care vor continua să primească pensii foarte mari
Proiectul guvernului Bolojan prevede, în secțiunea „dispoziții tranzitorii”, că magistrații care au obținut decizia de pensionare înainte de intrarea în vigoare a noii legi vor beneficia în continuare de pensiile de serviciu stabilite conform prevederilor actuale. Această regulă se aplică și magistraților cărora li s-au emis decizii de pensionare după implementarea noii legi, dar pe baza cererilor depuse la casele de pensii înainte de intrarea în vigoare a acesteia, precum și celor care îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul aplicării noii legi, indiferent de data înregistrării cererilor.
„Persoanelor prevăzute la articolul 685, alin. (1) din Legea nr.n567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor anterioare intrării în vigoare a prezentei legi”, se menționează în document.
Astfel, dispozițiile tranzitorii permit ca magistrații care se află în prezent în sistem să se poată pensiona în continuare după regulile mai avantajoase în vigoare până acum. Acest lucru înseamnă că asemenea pensionări, cu pensii mai mari, vor continua să fie posibile și în următorii ani pentru magistrații aflați în pragul pensionării, care aleg să-și prelungească activitatea.
„Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care au decizii de pensionare emise după data intrării în vigoare a
prezentei legi în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de data intrării în vigoare a acesteia, precum şi celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile la casele de pensii”, se completează.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat astăzi principalele măsuri din proiectul de reformă a pensiilor magistraților, care va fi inclus în al treilea pachet fiscal. Printre schimbările importante se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, majorarea perioadei minime de vechime la 35 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din salariul net, în contrast cu formula actuală care permite pensii mai mari decât venitul salarial. Premierul a subliniat că reforma este urgentă și necesară, avertizând că România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile europene.
Citiți mai multe aici: Ilie Bolojan anunță reforma pensiilor speciale: Magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani, cu până la 70% din ultimul salariu net LIVE VIDEO
