Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie. Pe stil vechi, sărbătorile de iarnă încep în această perioadă, iar Anul Nou pe rit vechi va fi pe 14 ianuarie.
Crăciunul pentru creștinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.
De regulă, Crăciunul pe rit vechi (după calendarul iulian) este celebrat în România în special de anumite minorităţi etnice. Astfel, în această perioadă sărbătoresc Crăciunul credincioșii ortodocși de rit vechi – rușii lipoveni, basarabenii și sârbii din Banat.
Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în 46 î.Hr. şi a funcţionat în mod constant până în secolul XVI, chiar dacă în unele ţări mai este utilizat cu preponderenţă şi în prezent. Şi când spunem unele ţări, ne gândim în special la Rusia, Serbia, Grecia, Bulgaria și Georgia. Ucrainenii au sărbătorit Crăciunul pe 25 decembrie în anul 2023, pentru prima dată după 1917. Schimbarea s-a produs în contextul în care, pe fondul invaziei rusești, ucrainenii încearcă tot mai mult să se delimiteze de vecinii lor de la est.
În vara lui 2023, pe fondul invaziei rusești, președintele Volodimir Zelenski a promulgat o lege prin care țara sa a trecut la calendarul gregorian occidental.
Tradiții și obiceiuri
Pentru că acest calendar, calendarul iulian, avea nevoie de prea multe zile adăugate pentru a păstra corespondenţa cu anul astronomic, în 1582 Papa Grigore al XIII-lea a impus calendarul gregorian, calendar mult mai apropiat de cel astronomic.
Ca şi în cazul majorităţii, care sărbătoreşte trecerea în Noul An la o săptămână după Crăciun, şi în cazul celor care se ghidează încă după calendarul iulian trecerea în Noul An se sărbătoreşte la o săptămână după celebrarea Crăciunului pe rit vechi.
Crăciunul pe rit vechi – preparate tradiționale
De asemenea, sub fața de masă se regăsesc bani și fân, pe care le țin până când se sărbătoreşte Boboteaza pe rit vechi, adică pe 19 ianuarie. Pentru această zi de mare sărbătoare, gospodinele din Basarabia pregătesc din aluat de pâine Crăciunelul – un colac mic în forma cifrei opt, dar şi Ajunelul, care vesteşte ajunul Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sfântul Gheorghe, când se scot şi se dau la animale ca să la păzească de rele.
În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruși lipoveni și sârbi, potrivit Agerpres.
Citiți și: Ajunul Crăciunului în Bucureștiul de altădată. Colinde fără boxe
