47 de ani de la cutremurul din 1977. Într-o zi care marchează cutremurul devastator care a adus moarte și distrugere, se pune întrebarea: cât de pregătită este Capitala pentru a face față unui dezastru similar? Despre această întrebare încă fără un răspuns cert vorbesc nu doar experții, ci și istoria și rapoartele recente privind pregătirea Bucureștiului pentru un eveniment seismic major.
47 de ani de la cutremurul din 1977: 56 de secunde de groază
La 4 martie 1977, România a fost zguduită de un cutremur cu o magnitudine de 7,2 pe Richter, având epicentrul în Vrancea.
Seismul s-a produs la ora 21:21, într-o zi de vineri, și a durat 56 de secunde.
Peste 1.500 de morți
Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti).
32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, aproape 33.000 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de persoane fiind direct afectate.
Personalități care și-au pierdut viața la cutremurul din 1977
Personalități marcante au devenit victime, printre care actori, regizori și cântăreți
Toma Caragiu, unul dintre cei mai iubiți și talentați actori români din toate timpurile, a fost surprins sub dărâmăturile blocului în care locuia în timpul cutremurului din 4 martie 1977. După 6 zile de căutări, a fost găsit și, ulterior, înmormântat pe 11 martie 1977, la cimitirul Bellu. La vârsta de 52 de ani, a părăsit această lume, lăsând în urmă roluri memorabile în scenete comice și filme devenite clasice, precum “Actorul și sălbaticii”, “Premiera” sau seria “Brigada Diverse”.
Alături de Toma Caragiu, în aceeași tragedie, a murit regizorul de film și televiziune Alexandru Bocăneț, care sărbătorea în locuința actorului finalizarea peliculei “Gloria nu cântă”. Alexandru Bocăneț era soțul cunoscutului designer Doina Levintza.
În alt bloc afectat de cutremur, Doina Badea, îndrăgita cântăreață cunoscută pentru vocea sa inconfundabilă, și-a pierdut viața împreună cu întreaga sa familie – soțul și cei doi copii.
Printre victimele cutremurului s-au numărat și personalități precum poetul, prozatorul și eseistul A.E. Baconsky, tatăl lui Teodor Baconski, fost ministru al Afacerilor Externe între 2009 și 2012, precum și prozatorul și romancierul Alexandru Ivasiuc, care fusese închis timp de 5 ani din cauza convingerilor sale anticomuniste și a murit sub dărâmăturile blocului Scala.
Alți artiști și intelectuali, precum solista de muzică populară Filofteia Lăcătușu, criticul și istoricul literar Mihai Gafița și soția sa, poeta și prozatoarea Veronica Porumbacu, sau actrița Eliza Petrăchescu, și-au găsit, de asemenea, sfârșitul în tragedia cutremurului din 1977, lăsând în urmă un gol imens în lumea artistică și culturală a României.
Cel mai mare cutremur în România
Cel mai mare cutremur în România
România, o țară cu potențial seismic ridicat, se confruntă cu amenințarea constantă a cutremurelor. Cu o zonă seismică activă în Vrancea, seismele pot avea loc oricând, iar istoria ne amintește de forța devastatoare a acestor fenomene naturale. Cel mai puternic cutremur înregistrat în istoria României a avut loc în anul 1802, în regiunea Vrancea, la o adâncime de 160 de kilometri sub suprafața Pământului. Acest cutremur a fost estimat la 7,9 – 8,2 grade pe Richter.
“Cutremurul cel Mare”
Cunoscut sub numele de “Cutremurul cel Mare”, acest eveniment seismic din 1802, a avut loc în ziua Sfintei Parascheva și a avut un impact vast, răspândindu-se pe o întinsă regiune din estul Europei. Mișcarea tectonică puternică a fost resimțită de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (astăzi Istanbul) și Insula Itaka, demonstrând puterea și raza de acțiune a cutremurelor din această regiune.
Pregătirea actuală pentru un dezastru seismic
În ciuda trecerii a 47 de ani de la acea tragedie, Bucureștiul nu pare să fie suficient de pregătit pentru un cutremur similar. Multe clădiri nu au fost încă evaluate în ceea ce privește riscul seismic, iar cele care sunt considerate a fi în pericol nu au fost consolidate. De asemenea, lucrările de consolidare avansează lent, cu doar un imobil finalizat în ultimii trei ani, notează Hotnews.
Deficiențe și riscuri semnalate
Rapoartele recente și analizele Curții de Conturi arată că situația este chiar mai gravă decât se credea. Un număr considerabil de clădiri, inclusiv spitale, ar putea suferi avarii semnificative în cazul unui seism major. Lipsa unui inventar complet al clădirilor cu risc seismic și a unei proceduri clare pentru gestionarea acestora agravează riscul pentru locuitorii din Capitală.
Măsuri necesare
Cu toate acestea, se remarcă eforturi sporite pentru îmbunătățirea pregătirii Bucureștiului pentru un cutremur. Analizele de risc și planurile de intervenție sunt importante, dar trebuie însoțite de acțiuni concrete și investiții în consolidarea clădirilor, infrastructură și sisteme de alertare timpurie.
Pe măsură ce ne amintim de tragicul eveniment din 1977, este esențial să învățăm din lecțiile sale și să ne pregătim adecvat pentru viitor. Bucureștiul trebuie să acționeze acum pentru a-și proteja locuitorii și infrastructura în fața amenințării constante a cutremurelor.
