Sfinţii Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi în fiecare an în data de 29 iunie. Această zi, denumită popular SânPetru de Vară, aduce cu sine o serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii. În popor, ziua în care se sărbătoresc Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel marchează mijlocul verii agrare şi timpul secerişului.
Cei doi apostoli sunt sărbătoriţi împreună pentru că au murit în aceeaşi zi, în anul 67, în timpul prigoanei creştine declanşate de împăratul roman Nero.
Petru şi Pavel sunt consideraţi discipolii lui Iisus care au contribuit cel mai mult la răspândirea creştinismului în lume. Tot pe 29 iunie se termină postul ţinut în cinstea celor doi apostoli, numit în popor Postul Sânpetrului. Originar din Betsaida Galileii, Sfântul Apostol Petru a fost fratele Sfântului Apostol Andrei şi pescar ca toţi cei din familia lui. Primind îndemnul adresat de Hristos de a-L urma, îşi părăseşte meseria, dedicându-se propovăduirii Evangheliei. Numele său iudeu era Simon, nume pe care Iisus îl schimbă în Chefa sau Petru, adică piatră, aluzie la credinţa sa puternică.
Sfântul Apostol Pavel a fost numit „Apostolul Neamurilor”, deoarece a vestit cel mai mult pe Hristos printre popoarele păgâne din acele timpuri. Sfântul Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc.
Sfinții Petru și Pavel – ocrotitori ai sistemului penitenciar din România
Se zice că atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici sar din acesta scântei care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici. O altă legendă populară spune că atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, Sânpetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol. Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este cel mai cunoscut „sfânt” al Calendarului popular.
De la Sfântul Apostol Petru avem opt cuvântări păstrate în Faptele Apostolilor și două epistole care îi poartă numele. Prima epistolă a fost scrisă din Babilon (anul 63-64), iar a două, de la Roma în anul 67, potrivit crestinortodox.ro.
Pentru că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temniță deoarece l-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, ei au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate și din cauza faptului că cei ajunși în penitenciare sunt persoane care au greșit față de Dumnezeu, precum au greșit și ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.
De Sfinții Petru și Pavel: Pentru sporul casei şi pentru sănătate
Importanța sărbătorii este subliniată de postul care o precede, Postul lui Sânpetru, care, spre deosebire de Postul Paştelui, Postul Crăciunului şi Postul Sf. Marii, are număr variabil de zile. Local, sărbătoarea era anunţată de anumite repere cosmice şi terestre: apariţia licuricilor, amuţitul cucului şi altele.
Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru. Se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare. Aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase. Potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor. Nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării. Tradiția spune că, de Sfinții Petru și Pavel oamenii au voie să lucreze. În ziua sărbătoririi Sfinților Petru și Pavel, oamenii obișnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morți.
Tradiția spune că pe 29 iunie se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării. Femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi la viaţa veşnică din familia respectivă.
După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere ; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.
Sfinții Petru și Pavel: În ziua de 29 iunie este bine să se împartă mere dulci
Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase. În ziua de 29 iunie este bine să se împartă mere dulci și miere prietenilor și vecinilor și să le urăm spor la muncă și sănătate.
Tradiția spune că de Sfinții Petru și Pavel oamenii au voie să lucreze aproape orice, dar să nu toarcă deoarece se crede că se „întorc colacii de la morți”. Nu este indicat să scuturi merii până pe 29 iunie, deoarece poate cădea grindina peste culturi. Pentru a fi feriți de cele rele, în ziua de Sfântul Petru, oamenii poartă pelin și usturoi în buzunare.
În ziua praznicului Sf Petru și Pavel trebuie să-i felicităm pe toţi cei care poartă următoarele nume: Petre, Petru, Petrişor, Petruţ, Petruş, Petrică, Pătru, Petruţa, Petronela, Pavel, Pavelică, Paveluţă, Păvălaş, Paul, Paulică, Paulin, Petrache, Paula, Petruţa, Paulina, Paula.
Există multe legende de Sfinții Petru și Pavel. Pe lângă cea care spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie și căldură și că are puterea de a arunca grindină peste pământ mai există și altele. Cum ar fi cea că bătrânii credeau că tunetele sunt semnul că Petru a pus grindina la fier, iar acesta dă din bici, sar scântei care se transformă în licurici pe pământ. Acești licurici au rolul de a-i proteja pe cei rătăciți în păduri. Legendă a apărut tocmai datorită faptului că licuricii apar în această perioadă.
Se spune în popor că privighetoarea și cucul nu mai cântă după 19 iunie. Totodată, e bine ca oamenii care au pistrui să se spele cu apă pe față în această zi, dis-de-dimineață, pentru ca petele să nu se înmulțească.
Citiți și: Noaptea Muzeelor la Sate. Se recuperează podul casei!
