25 decembrie – Nașterea Domnului. Tradiții și obiceiuri de Crăciun

Pe 25 decembrie, creștinii din întreaga lume prăznuiesc Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos – moment semnificativ de speranță, lumină și mântuire.

Crăciunul sau Nașterea Domnului (nașterea lui Iisus Hristos) este sărbătoarea creștină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 praznice împărătești ale bisericilor de rit bizantin. În anumite țări, unde creștinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, care se prelungește în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun.

Cel dintâi praznic împărătesc cu data fixă, în ordinea firească (cronologică) a vieții Mântuitorului, este Nașterea, numita in popor si Crăciunul, la 25 decembrie, este sărbătoarea anuala a nașterii cu trup a Domnului nostru Iisus Hristos (vezi Luca II, .1-21). Pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creștină, dintre cele ale Mântuitorului, deși nu este tot atât de veche ca Paștele sau Rusaliile, a căror origine stă în legătură cu sărbătorile iudaice corespunzătoare.

Sfântul evanghelist Ioan precizează însă şi de ce Fiul lui Dumnezeu S-a zămislit şi S-a născut mai presus de firea omenească, S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara. Căci „Şi celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, Care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu S-a născut. Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr” (Ioan 1, 12-13).

Nașterea Domnului și Crăciunul

De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul a devenit și o sărbătoare laică, celebrată atât de către creștini cât și de către cei necreștini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se, potrivit specialiștilor, de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moș Crăciun”.

Culorile tradiționale ale Crăciunului nu sunt roșu și alb, cum se crede uneori, ci roșu, verde și auriu. Culoarea roșie simbolizează sângele lui Iisus Hristos, verdele – viața și renașterea și auriul – lumina și bunăstarea.

Peste toate, potrivit  Pr. Ioniță Apostolache „Crăciunul este despre Hristos, nu despre beteală”. În România, Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători creștine, alături de Paște și Rusalii. În Ajun, copiii merg cu colindul, vestind Nașterea Domnului, iar din prima zi de Crăciun umblă cu Steaua. Originea colindelor nu este cunoscută cu exactitate, dar ele rămân texte rituale dedicate Crăciunului și Anului Nou. Copiii cântă „Steaua sus răsare” sau „Bună dimineața la Moș Ajun” și sunt răsplătiți cu fructe, covrigi, dulciuri și bani.

Nașterea Domnului – Tradiții și superstiții de Crăciun

Femeile pun în apa în care se spală o nucă, pentru a fi sănătoase ca nuca, şi un ban, ca să fie bogate; Gospodarii pun mâna pe toate uneltele din curte, ca să le folosească sănătoşi şi cu spor în noul an; Tot de Crăciun, se pune o potcoavă în găleata cu apă şi apoi apa este dată la vite, ca să fie tari ca fierul; – Cât ţin zilele de Crăciun, furca de tors este ascunsă, fiindcă se crede că cel care o va vedea ar putea fi muşcat de un şarpe lung şi gros ca furca; În această zi pâinea se aşează sub masă pentru noroc, iar sub faţa de masă se pune pleava de grâu, pentru belşug.

Împotriva deochiului şi farmecelor, în cele patru colţuri ale mesei se pun usturoi şi seminţe de mac; Coşurile caselor se scutură, iar funinginea se pune la rădăcina viţei-de-vie şi a pomilor, pentru rod bogat.

Cât privește superstiţiile de Crăciun în lume: În Ajunul Crăciunului nu trebuie să laşi pe nimeni să-ţi închidă uşa deoarece s-ar putea să aibă mână rea şi-ţi va alunga norocul din casă; Copiii care se nasc în noaptea de Crăciun sunt cei mai norocoşi; Luminile de Crăciun din brad nu se aprind înainte de apariţia primei stele; În noaptea de Crăciun și animalele pot vorbi, dar vei avea ghinion toată viaţa dacă asculţi ceea ce spun; În noaptea de Ajun se pune că cerurile se deschid, cine moare în această noapte ajunge direct în Rai; La masa de Crăciun trebuie să participe un număr par de invitaţi, iar un număr impar aduce ghinion.

Important este să nu uitați adevărata semnificație a zilei de 25 decembrie și să fiți cu sufletul alături de cei dragi vouă. Crăciun luminat să aveți!