Crăciunul sau Nașterea Domnului – nașterea lui Iisus Hristos, este sărbătoarea creștină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an.
Crăciunul, cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă, în ordinea cronologică a vieții Mântuitorului, este Nașterea, numită în popor și Crăciunul, la 25 decembrie. Este sărbătoarea anuală a nașterii cu trup a Domnului nostru Iisus Hristos.
Sărbătoarea face parte din cele 12 praznice împărătești ale bisericilor de rit bizantin. În anumite țări, unde creștinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungește în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun.
Nașterea Domnului s-ar fi serbat de la început la 25 decembrie
Deși sărbătorită în toată lumea creștină, totuși, la început era deosebire între creștinii din Apus și cei din Răsărit, în ceea ce privește data acestei sărbători. Astfel, în Apus, cel puțin de prin sec. III, Nașterea Domnului se serba, că și azi, la 25 decembrie, potrivit unei vechi tradiții, după care recensământul lui Cezar August, în timpul căruia Sf. evanghelist Luca ne spune că s-a întâmplat Nașterea Domnului (Luca II, 1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fondarea Romei).
După Sf. Ioan Gură de Aur, tradiția aceasta este foarte veche la Roma și acolo, spune el, Nașterea Domnului s-ar fi serbat de la început la 25 decembrie. Cam același lucru afirmă, puțin mai târziu, și Fericitul Ieronim, într-o cuvântare ținută de el la Ierusalim, în ziua de 25 decembrie; convingerea că în această zi S-a născut Hristos, spune el, este veche și universală.
Tradiții și superstiții
– În Ajunul Crăciunului, gospodarii îşi strâng din sat tot ce au dat împrumut, ca să-i găsească Sărbătorile cu toate în gospodărie.
– Femeile pun în apa în care se spală o nucă, pentru a fi sănătoase ca nuca, şi un ban, ca să fie bogate.
– Tot de Crăciun, se pune o potcoavă în găleata cu apă şi apoi apa este dată la vite, ca să fie tari ca fierul.
– Cât ţin zilele de Crăciun, furca de tors este ascunsă, fiindcă se crede că cel care o va vedea ar putea fi muşcat de un şarpe lung şi gros ca furca.
– În această zi pâinea se aşează sub masă pentru noroc, iar sub faţa de masă se pune pleava de grâu, pentru belşug.
– Împotriva deochiului şi farmecelor, în cele patru colţuri ale mesei se pun usturoi şi seminţe de mac.
Superstiţii de Crăciun în lume
– Lumânările aprinse în seara de Ajun nu trebuie stinse, acestea trebuie lăsate să ardă până la final, vei avea noroc toată luna ianuarie.
– Să nu dăruieşti nimic în Ajunul Crăciunului te va părăsi prosperitatea
– Cine se săruta sub vâsc în noaptea de Ajun va avea noroc în dragoste, cine evită însă sărutul de sub vâsc va avea ghinion.
– În Ajunul Crăciunului nu trebuie să laşi pe nimeni să-ţi închidă uşa deoarece s-ar putea să aibă mână rea şi-ţi va alunga norocul din casă
– Copiii care se nasc în noaptea de Crăciun sunt cei mai norocoşi.
-Mătură pragul în Ajunul Crăciunului, ca să ai noroc în anul următor.
– În noaptea de Crăciun și animalele pot vorbi, dar vei avea ghinion toată viaţa dacă asculţi ceea ce spun.
– În noaptea de Ajun se pune că cerurile se deschid, cine moare în această noapte ajunge direct în Rai.
– La masa de Crăciun trebuie să participe un număr par de invitaţi, iar un număr impar aduce ghinion.
-Cât de multe bucăţele de plăcintă strângi în seara de Ajun, atâtea luni de noroc vei avea în anul care vine.
-Prima persoană care intră în casă în seara de Ajun trebuie să fie un bărbat, dacă pragul e trecut de o femeie ghinionul se va abate asupra casei.
Crăciunul: Viața și renașterea, lumina și bunăstarea
Culorile tradiționale ale Crăciunului nu sunt roșu și alb, cum se crede uneori, ci roșu, verde și auriu. Culoarea roșie simbolizează sângele lui Iisus Hristos, verdele – viața și renașterea și auriul – lumina și bunăstarea.
Peste toate, potrivit Pr. Ioniță Apostolache „Crăciunul este despre Hristos, nu despre beteală”.
Crăciun cu bucurie să aveți!
