La data de 1 iulie 2025, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), împreună cu ofițeri ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), au efectuat nu mai puțin de 206 percheziții domiciliare în mai multe județe ale României. Acțiunea vizează destructurarea unei rețele organizate care furniza documente de identitate românești falsificate unor persoane provenite din Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și foste state membre ale URSS. Perchezițiile s-au desfășurat atât la locuințele unor persoane fizice, cât și la sediile unor instituții publice, printre care se numără servicii de evidența populației și primării locale. Ancheta penală este coordonată de un procuror al PÎCCJ și privește comiterea unor infracțiuni grave, precum luare de mită, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și dare de mită.
Rețea extinsă de funcționari publici implicați în falsificarea de acte românești
Potrivit anchetatorilor, rețeaua implica funcționari publici din structuri locale de evidență a populației, precum și angajați din administrația locală. Aceștia ar fi emis cărți de identitate românești pe baza unor certificate de cetățenie falsificate, pentru persoane care nu îndeplineau condițiile legale pentru dobândirea acestor documente.
Beneficiarii acestor acte erau în general cetățeni străini, în special născuți în Rusia, Ucraina și Republica Moldova, care își stabiliseră în mod fictiv domiciliul în România. Printre datele falsificate se numărau:
- Domiciliul – indicat la adrese unde beneficiarii nu locuiseră niciodată
- Numele și prenumele
- Data și locul nașterii
Aceste informații falsificate erau introduse în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, oferind acestor indivizi acces ilegal la statutul de cetățean român și la toate drepturile ce decurg din acesta, inclusiv posibilitatea de a călători și munci în Uniunea Europeană.
Falsificarea luării în spațiu și lipsa acordului proprietarilor
O practică uzuală în cadrul acestei rețele era întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu, prin care se atesta că persoanele beneficiare locuiau în imobile aparținând unor cetățeni români. În realitate, proprietarii nu își dădeau acordul și nu erau prezenți la momentul perfectării documentelor. Această procedură, care în mod legal presupune prezența și consimțământul proprietarului, era complet eludată.
7000 de identități fictive înregistrate în 2 ani
În perioada 2023–2024, la nivelul unui singur serviciu de evidență a populației, autoritățile au identificat aproximativ 7000 de cazuri în care persoane născute în spațiul ex-sovietic au obținut căți de identitate românești prin proceduri ilegale. Scopul principal era dobândirea cetățeniei române și a drepturilor asociate acesteia, fără îndeplinirea criteriilor legale.
206 percheziții la rețeaua care falsifica acte: IGPF, Jandarmeria și PÎCCJ
Operațiunea de amploare a fost sprijinită logistic și tehnic de:
- Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF)
- Gruparea de Jandarmerie Mobilă Bacău
- Serviciul Tehnic din cadrul PÎCCJ
Precizări legale privind perchezițiile
Autoritățile amintesc faptul că percheziția domiciliară este un mijloc procedural legal, reglementat de Codul de procedură penală, utilizat în scopul descoperirii și strângerii de probe în cauze penale. Aceasta nu afectează prezumția de nevinovăție de care beneficiază toate persoanele implicate în anchetă, până la o eventuală condamnare definitivă.
