2023 va fi cel mai călduros de până acum, iar toate premisele arată că, în 2024, temperaturile vor crește cu 1,4 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Asta va duce la schimbări climatice ireversibile, relatează ScienceAlert.
Cercetătorul american Kevin E. Trenberth de la Centrul Național de Cercetare Atmosferică din Boulder (Colorado) a explicat că anul acesta marchează începutul doborârii recordurilor mondiale de temperatură.
xxx
În 2023 au fost deja doborâte o serie de recorduri în materie de temperatură. Cele mai ridicate temperaturi zilnice înregistrate vreodată la nivel global au avut loc la începutul lunii iulie. De asemenea, s-a înregistrat și cea mai mare anomalie de temperatură la suprafața mării din istorie.
Întinderea gheții marine din Antarctica a atins un nivel minim record. La toate acestea se adaugă concentrațiile de dioxid de carbon din atmosferă, care continuă să crească în mod constant şi nici nu dau semne de încetinire.
Printre consecințele evidente ale acestor recorduri de temperatură se numără ploile torențiale în unele părți ale lumii, care contrastează cu valuri de căldură excesivă și incendii de vegetație în alte regiuni. Temperatura medie globală tinde să fie agravată de ultimele etape ale fenomenului El Niño.
Experții avertizează asupra faptului că, deşi schimbările climatice provocate de om sunt implacabile şi, în mare parte, previzibile, acestea pot fi eclipsate de fenomenele meteo și de variabilitatea naturală la scară interanuală (El Niño) sau decenală.
Combinația dintre variabilitatea decenală și tendința de încălzire cauzată de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră face ca înregistrarea temperaturii să pară mai degrabă o scară în creștere , decât o urcare constantă.
Schimbările climatice s-au extins şi la Oceanul Atlantic.
În mod natural, creşterea temperaturii se produce treptat, la un interval de circa zece ani. Încălzirea globală a luat amploare la mijlocul anilor 1970, atunci când creșterea temperaturii medii globale la suprafață a depășit variabilitatea naturală.
Fiecare deceniu de după anii 1960 a fost mai cald comparativ cu precedentul, în timp ce fenomenul El Niño a accentuat disconfortul climatic. Anul 1998, când a fost înregistrat acest fenomen, a fost considerat cel mai călduros an din secolului al XX-lea. Apoi, între 2001 și 2014, temperaturile au rămas constante, iar în 2016 a fost doborât recordul pentru cel mai călduros an.
Totodată, o altă analiză arată că variabilitatea decadală a Pacificului a dus la schimbări ale cantității de căldură captată la diferite adâncimi ale oceanului. În acest fel au avut loc schimbări majore ale alizeelor, ale nivelului mării, ale precipitațiilor și ale zonelor de furtună în Pacific și în țările riverane. Aceste schimbări s-au extins şi la Oceanul Atlantic.
Efectele sunt pronunţate iarna, în fiecare emisferă. Practic, modificările vânturilor schimbă curenții oceanici, ceea ce duce la captarea de temperaturi mai mari în partea superioară şi în adâncul oceanelor, în special în timpul fazei negative ale variabilităţii. Temperaturile captate din oceane influențează la nivel global temperaturile de la suprafaţa pământului la nivel global.
În 2024 vor fi temperaturi cu 1,4 ℃ mai mari decât nivelurile preindustriale
Creșterea nivelului mării provine atât din expansiunea oceanului pe măsură ce acesta se încălzește, cât și din topirea gheții de pe uscat (ghețarii și calotele de gheață din Groenlanda și Antarctica). Numeroase studii arată că temperatura oceanelor crește mai constant decât încălzirea aerului de suprafață, iar acest lucru indică faptul că încălzirea globală continuă, mai scrie ScienceAlert.
Până acum, temperaturile de la suprafața mării au fost cele mai ridicate în aprilie, iar valorile sunt cu 0,2 grade Celsius peste maximele anterioare, fiind posibil ca luna iulie să aducă temperaturi-record ale aerului la suprafață la nivel global.
Ne putem aștepta ca 2023 să devină cel mai călduros an de până acum. Temperaturile de la suprafața mării în timpul evenimentelor El Niño tind să atingă vârful în jurul lunii decembrie și să aibă cea mai mare influență în următoarele două luni. Astfel, în 2024, s-ar putea înregistra temperaturi cu 1,4 grade Celsius mai mari decât nivelurile preindustriale. Deși, după El Nino exista iar o pauză în creștere, valorile nu se vor întoarce niciodată la cele anterioare.
