Pe 2 noiembrie, în fiecare an, lumea marchează Ziua Internațională împotriva violenței și a bullying-ului în școli, inclusiv a cyberbullying-ului, un eveniment care aduce în prim-plan necesitatea de a asigura medii de învățare sigure și sprijinitoare pentru copii și tineri. Inițiativa, lansată de UNESCO în 2019, își propune să atragă atenția asupra impactului negativ pe care violența și hărțuirea îl au asupra sănătății mintale și a dezvoltării copiilor.
Ziua Internațională împotriva violenței și a bullying-ului la școală
Ziua Internațională împotriva violenței și a bullying-ului la școală este o ocazie de a sublinia importanța unui mediu educațional sigur, în care copiii să se dezvolte și să învețe fără teama de a fi hărțuiți. Acest fenomen complex, care include forme de bullying fizic, verbal și online, necesită atenția tuturor – părinți, educatori, autorități și industrie – pentru a crea spații de învățare sigure și susținătoare.
Violența școlară și bullying-ul: o realitate îngrijorătoare
În prezent, milioane de copii și adolescenți din întreaga lume se confruntă zilnic cu acte de violență și bullying în mediul școlar. Potrivit UNESCO, violența în școli reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor, afectând grav sănătatea și procesul de învățare. Victimele hărțuirii dezvoltă adesea stări de anxietate, depresie și izolare socială, iar impactul acestor experiențe poate avea consecințe pe termen lung asupra sănătății mintale și a succesului educațional.
Bullying-ul poate lua multe forme: de la agresiune fizică și verbală până la excluderea socială. UNICEF descrie bullying-ul prin trei trăsături definitorii: intenție, repetiție și un dezechilibru de putere. Astfel, bullying-ul nu este doar un incident izolat, ci un tipar de comportament repetat prin care o persoană mai puternică sau percepută ca fiind superioară caută să rănească sau să intimideze pe cineva mai vulnerabil.
Cyberbullying-ul: hărțuirea din mediul online
O formă modernă și din ce în ce mai des întâlnită de bullying este cyberbullying-ul – hărțuirea care se desfășoară prin intermediul tehnologiilor digitale. Aceasta poate avea loc pe rețele de socializare, aplicații de mesagerie, platforme de jocuri sau prin telefonul mobil. Cyberbullying-ul este un comportament repetat care își propune să înfurie, umilească sau sperie victima. Exemple comune includ răspândirea de zvonuri sau imagini compromițătoare pe internet, trimiterea de mesaje agresive sau de amenințări și folosirea identității false pentru a răspândi mesaje răuvoitoare.
Unul dintre aspectele unice ale cyberbullying-ului este faptul că lasă „amprente digitale”, adică dovezi care pot fi folosite pentru a combate agresiunea. Însă, spre deosebire de bullying-ul față în față, cyberbullying-ul poate să continue în orice moment, fără ca victima să aibă posibilitatea de a se refugia. Astfel, impactul asupra sănătății mintale este adesea mai intens și mai durabil.
Impactul bullying-ului asupra sănătății mintale
Studiile arată că experiențele traumatizante, precum hărțuirea și violența, pot declanșa probleme de sănătate mintală și influențează negativ performanța școlară. Copiii care se simt în siguranță în mediul școlar au rezultate educaționale mai bune și o sănătate mintală echilibrată, în timp ce cei expuși violenței pot dezvolta simptome de stres, scăderea stimei de sine și, în cazuri extreme, chiar idei suicidare.
Combaterea violenței în școli necesită un efort comun din partea părinților, profesorilor, autorităților și a comunității. Este esențial ca profesorii și personalul școlii să fie pregătiți pentru a identifica și aborda semnele de bullying, oferindu-le elevilor suport și un cadru în care să se simtă protejați. Părinții, la rândul lor, pot contribui prin menținerea unui dialog deschis cu copiii lor, încurajându-i să își exprime emoțiile și să raporteze orice formă de hărțuire.
